Prin însăşi natura ei, ortodoxia este eclesială. „Extra Orthodoxia, nulla salus”. Biserica este realizarea istorică a ortodoxiei, fructificarea ei. Biserica este „după” criterii naţionale. Ortodoxia este transnaţională. Biserica este locul esenţial de manifestare al ortodoxiei, de aceea numai ea are un specific al ei în funcţie de datul istoric, însă ortodoxia, duhul ei, e temeiul unităţii între bisericile „naţionale”. Acest duh mistic al ortodoxiei e pretutindeni în Biserica lui Hristos şi devine din ce în ce mai mult o componentă a gândirii catolice şi protestante actuale, atât cât pot acestea să se deschidă spre acest duh, să fie întru.