Mă gândeam zilele trecute la următoarea problemă: de ce sărbătorim Crăciunul în aceeaşi zi cu catolicii, dar în cazul Paştelui există o diferenţă între noi şi ei? Mă poate lămuri cineva, vă rog? (Ovidiu)

Sobornicitate versus ştiinţă

Dacă vei citi articolul parintelui Bogdan Matei din ultimul nr. al Conştiinţei te vei edifica. Este vorba de o problemă internă a Bisericilor Ortodoxe care se află într-o eroare ASUMATĂ. Din punct de vedere ştiinţific catolicii prăznuiesc corect data Paştilor, noi nu. Criteriul adoptat de Bisericile Ortodoxe este unul comunitar, dar invalid ştiinţific: prăznuirea Învierii de către toţi ortodocşii. Sobornicitatea inter-ortodoxa deasupra ştiinţei. Culmea e că, deşi Învierea îi găseşte pe toţi ortodocşii în sărbătoare, lumea ortodoxă se frânge între două calendare diferite. Iată un tablou trist al Ortodoxiei contemporane:

1. Bisericile care urmează vechiul calendar: Biserica Sârbă, Biserica Rusă, Patriarhia Ierusalimului;

2. Bisericile care urmează noul calendar în privinţa tuturor zilelor şi sărbătorilor, afară de Sfintele Paşti şi de celelalte sărbători legate de Paşti: Biserica Română, Biserica Greacă, Biserica Bulgară, etc.;

3. Comunităţi restrânse de stilişti, socotiţi schismatici, care au refuzat introducerea noului calendar în sânul bisericilor şi care urmează toate sărbătorile după vechiul calendar.

Sfâşierea nu se opreşte aici: aşezămintele româneşti de la locurile sfinte, deşi ţin de Biserica Ortodoxă Română, respectă pe tot timpul anului calendarul vechi, valabil în Patriarhia Ierusalimului. La Naşterea Domnului, bunăoară, în vreme ce fraţii din ţară sărbătoresc Crăciunul, clericii şi credincioşii români din Israel se află la 13 zile distanţă de marele praznic. (Claudiu)

Inconsecvenţă cu noi înşine

1. Articolul părintelui Bogdan Matei îl ştiam. El mi se pare incomplet în anumite privinţe şi de aceea am formulat problema aceasta.

2. În lămurirea dată mai sus cred că nu-şi au locul următoarele: expresia „eroare ASUMATĂ” şi adaosul „sobornicitatea inter-ortodoxă deasupra ştiinţei”. Ambele sunt incompatibile atât cu articolul părintelui Matei amintit în primul paragraf, cât şi cu restul celor scrise de preopinentul meu.

3. Din ce explicaţi eu pricep următoarele:

a)ortodocşii sunt în eroare şi nu sunt deranjaţi de asta;

b) există Biserici (în sens de instituţii) consecvente şi altele inconsecvente.

Durerea este că BOR este în a doua categorie. Deci, BOR este inconsecventă chiar şi în cadrul unei erori. E trist!

4. BOR acceptă calendarul gregorian (sau „iulian îmbunătăţit”, cum îi spune părintele Matei; mie nu-mi este clară diferenţa) în 1923. Până în 1927 sărbătoarea Paştelui a fost sărbătorită de catolicii şi ortodocşii români la aceeaşi dată. Din 1927 a început duplicitatea: Paştele este de atunci sărbătorit laolaltă cu Estul pravoslavnic, iar Crăciunul cu cei din Occident. Această schimbare a fost întărită în 1948, la Moscova.

5. Lucrurile sunt chiar mai rele: conform estimărilor făcute la Niceea, data Paştelui poate să oscileze între 22 martie şi 25 aprilie. Cum se face că în 1945 şi 1956 românii ortodocşi au sărbătorit pe 6 mai, în 1983 pe 8 mai, iar în 2005 pe 1 mai? Păi, se pare că noi, românii, adăugăm încă 13 zile la „stilul vechi”. Probabil, pentru a ne pune bine şi cu „stilul nou”. Rezultă că data cea mai timpurie a sărbătorii pascale este 4 aprilie, iar cea mai târzie este 8 mai. Întrebare: de ce atâta comedie?

6. Din ce ştiu, norma stabilită la Niceea privind data pascală conţinea ceva în plus: dacă Paştele evreiesc ar urma să fie în duminica calculată după procedeul prescris, atunci Paştele creştin trece în duminica imediat următoare. Nu ştiu dacă mai este în vigoare această regulă; nu am aflat că ar fi fost înlăturată. Motivele polemice ale acestei reguli sunt, cred, evidente. Dar mă întreb: suntem suficient de complexaţi şi de încrâncenaţi încât să o mai păstrăm? (Ovidiu)

Nu ne ascundem după degete!

O voi lua în ordine inversă:

6. Da, a rămas în vigoare amânarea Paştelui creştin în funcţie de Paştele evreiesc. Sunt de acord, mi se pare absolut inactuală, ba chiar ridicolă.

5. Nu doar noi, românii, ci noi, ortodocşii de pretutindeni adăugăm 13 zile. Cauza a fost deja enunţată: ca să fim împreună cu acele Biserici care nu au catadicsit să introducă noul calendar, deşi l-au acceptat (teoretic) în 1923.

4.Fără comentarii suplimentare. Subscriu.

3. a.Da, ortodocşii sunt în eroare dpdv ştiinţific. Unii sunt deranjaţi, dovadă această discuţie. Probabil chiar la nivel înalt, deşi nu am informaţii clare. Cred că eventualele demersuri se lovesc de inflexibilitatea ruşilor. Am înţeles că patriarhul ecumenic se străduieşte să organizeze un sinod panortodox, la care să se ia în discuţie şi chestiunea. Vom trăi şi vom vedea.

b.BOR nu e mai inconsecventă decât celelalte biserici. Dimpotrivă, ea a aplicat la puţină vreme o hotărâre comună, pe care alte biserici, inconsecvente cu ele însele, au ignorat-o sau au amânat-o vreme de aproape un secol.

2. Cunoaştem că suntem în eroare şi nu ne ascundem după degete. Şi sinodalii ştiu asta. Dar nu se poate rupe sobornicitatea doar din raţiuni de scrupulozitate ştiinţifică. De aici expresiile pomenite, înrudite ca sens, nu neaparat reuşite ca formă.

1. Îi voi transmite părintelui Bogdan (Claudiu)

Un semn de normalitate

Miza problemei este, de fapt, alta: agăţarea de o dată (eronată) este indiciu al unor interese ascunse şi al unei inerţii cu rădăcini foarte adânci. Respectarea ştiinţificităţii ar fi un semn de prospeţime, de lipsă a complexelor şi a încrâncenării, de sinceritate şi, până la urmă, de normalitate. (Ovidiu)

Câtuşi de puţin!

Vă doresc un Paşte câtuşi de puţin afectat de incorectitudinea ştiinţifică, dar încărcat de bucuria experienţei luminii negrăite. O cunoaşteţi, o gustăm împreună în fiecare noapte a Învierii. (Claudiu)