Postul raţional este unul din mijloacele cele mai sigure pentru restabilirea chiar şi a celei mai zdruncinate sănătăţi. (Inochentie al Odesei)

Faptul că obezitatea se găseşte la originea multor boli degenerative obligă la cunoaşterea cauzelor care o determină. Obezitatea este în prezent definită în termenii indicelui de masa corporală (IMC), care este de 30 sau mai mult. Greutatea normală poate varia între anumite limite, depinzând de tipul morfologic al individului, de vârstă, sex, rasă etc.

În general, persoanele obeze sunt afectate de dereglări endocrine, printre care rezistenţa la acţiunea insulinei sau secreţiile anormale ale leptinei, care are un rol major şi în reglarea apetitului şi ingestiei calorice. Nivelul scăzut de leptină accentuează senzaţia de foame şi determină o necontrolată dorinţă de a mânca, iar aceasta duce, în timp dar inevitabil, la obezitate. Alţi doi hormoni, obestatina şi grelina, pot influenţa greutatea corporală: primul scade pofta de mâncare, iar celălalt măreşte apetitul. Grelina este secretată de stomacul gol, iar cei care ţin cură de slăbire se confruntă cu o creştere a nivelului acestui hormon.

Formarea omului cu greutate

Supraalimentaţia, subiect tabu pentru persoanele cu obezitate, este, fără îndoială, principala cauză a creşterii în greutate. Dar enunţarea acestui fapt nu ajunge pentru înţelegerea apariţiei obezităţii. E necesară evaluarea condiţiilor de mediu sau a stării de sănătate fizică şi psihică care favorizează alimentaţia excesivă. Astfel se pot înţelege nu doar cauzele obezităţii, ci şi tratamentul adecvat şi mai ales căile de prevenire. Printre cauze se numără:

- o tulburare hipotalamică primară: combină abuzul alimentar cu sedentarismul;

- maxima solicitare a complexului hipotalamo-hipofizar (sarcină, lactaţie, menopauză);

- convalescenţa prelungită după anumite îmbolnăviri (boli febrile sau intervenţii chirurgicale).

În aceste împrejurări, obezitatea se instalează tot prin hiperfagie şi/sau sedentarism, în cadrul unui echilibru endocrino-metabolic probabil modificat în favoarea acumulării de grăsime.

Somnul insuficient, suprasolicitarea intelectuală şi stresul pot provoca tulburări ale procesului de producere a hormonilor: scade nivelul de leptină şi creste cel de grelină, accentuând senzaţia de foame şi mărind apetitul.

Există şi o obezitate de cauză genitală, asociată cu boli sau defecte de dezvoltare a organelor genitale. Se caracterizează printr-o distribuţie anormală a grăsimii.

Predispoziţia ereditară este de multe ori menţionată ca fiind o cauză a obezităţii. Alţii afirmă că ereditar este doar obiceiul de a nu rezista în faţa tentaţiilor culinare sau de a nu stabili şi respecta un program de viaţă ordonat.

Factorii congenitali favorizanţi ai obezităţii acţionează asupra fătului în cursul vieţii intrauterine, depinzând de alterările neuroendocrine induse secundar de abuzul alimentar în organismul matern sau de statusul diabetic al mamei.

Alcoolul poate constitui o sursă suplimentară de calorii şi, atât timp cât nu este consumat în cantităţi prea mari, susceptibile să se compromită integritatea funcţională a tubului digestiv şi a ficatului, el poate favoriza apariţia obezitătii.

Uneori obezitatea apare ca o falsă boală glandulară, deoarece tulburările endocrine constatate uneori reprezintă efectul şi nu cauza obezitătii.

Probleme grele: -

- creşterea frecvenţei cardiace;

- risc de boli coronariene;

- reducerea fluxului sangvin prin micşorarea calibrului vaselor de sânge (ateroscleroză, depunere de plăci grăsoase pe vase) apărând, în funcţie de gradul obstrucţiei, angina pectorală sau infarct miocardic;

- creşterea tensiunii arteriale;

- disfuncţii cerebrale cu pierderea memoriei şi a abilităţilor cognitive;

- diabet zaharat de tip II (pancreasul endocrin se epuizează prin producerea de insulină, la care organismul devine rezistent);

- creşterea riscul de cancer intestinal sau de colon;

- apnee obstructivă în somn;

- osteoporoză;

- probleme articulare, în special artroză;

Uşuraţi-vă viaţa!

Efectuarea cel puţin de două ori pe săptămână a unei activităţi fizice moderate sau chiar uşoare, adoptarea unui regim de viaţă ordonat, cu o alimentaţie săracă în grăsimi şi zaharuri, şi consulturi medicale periodice (măsurarea tensiunii arteriale, glicemia, colesterol, trigliceride). Urmând aceste sfaturi, veţi avea o viaţă ...uşoară. Iar Postul Sfintelor Paşti, care ne stă înainte, ne oferă fericitul prilej al începutului de drum.