Acatistul Sfintilor Atanasie si Chiril (partea a IV-a)

Condacul al patrulea

Evanghelia deschis-a locuri noi și neumblate
A-mblânzit pustietatea și s-a închinat Vestirii;
Și urmând lui Hristos, drepții au lăsat în urmă toate,
Lepădat-au lumea pentru viața de singurătate
Și s-au lepădat de sine, luând crucea mântuirii.
Și ca pe un sul de carte nou și nemaiscris vreodată
A scris Domnul pe deșertul pururi pârjolit de soare
Cu cuvinte vii, trăirea întru Duhul minunată;
Iar tu, deși tânăr, Sfinte Atanasie, chemare
Ai simțit spre viețuirea cea cu totul închinată
Și te-ai învățat asceza cu Antonie cel Mare;
Dar Mântuitorul altă cale pregătise ție,
Pe care urmând degrabă, ai cântat cu vrednicie:
Aliluia!

Icosul patru

Și asceză în pustie și știință în cetate
Și înțelepciune sfântă și filosofie greacă
Ai deprins în tinerețe și ai strălucit în toate
Și între-nvățații vremii n-a fost nimeni să te-ntreacă;
Iar la școala preaînaltei teologhisiri creștine
Ți-ai stins setea cu izvorul Revelației divine,
și te-ai adăpat cu harul, părăsind fântâna seacă.
De aceea patriarhul Alexandru te-a luat pe lângă sine
Atanasie, mărite, rang înalt văzând în tine,
Să-i fii lui, urmaș, iar turmei doctor iscusit și paznic
Pentru care-ți cântă ție toți cei iubitori de praznic:
Bucurie ție, celui credincios din tinerețe,
Bucurie ție, tânăr pururi doritor să-nvețe,
Bucurie, ucenice-al lui Antonie cel Mare,
Bucurie, tinerețe aspră și nevoitoare,
Bucurie că asceza ți-ai ales filozofie,
Bucurie ție, minte instruită în pustie,
Bucurie că știința mântuirii ai deprins-o
Bucurie că știința lumii toată ai cuprins-o
Bucurie, rod de seamă al Școlii alexandrine
Bucurie, minte-aleasă a reflecției creștine
Bucurie, că și astăzi te-admirăm pentru fervoare,
Bucurie ție, sfinte Atanasie cel Mare!

Advertisement
http://neofossen.com/ro/